Sunt un om care simte mult și tace și mai mult.
Care adună lumea în piept, o analizează în liniște și doar apoi îndrăznește să o lase să iasă în cuvinte.

Îmi place sinceritatea, chiar și când doare.
Prețuiesc oamenii care aleg să rămână, nu cei care promit.

Sunt făcută din paradoxuri:
sensibilă, dar încăpățânată;
blândă, dar cu limite clare;
caldă, dar atentă cui deschid ușa inimii.

Învăț, zi de zi, să mă pun pe primul loc.
Să las în urmă ce nu mă mai hrănește.
Să iubesc fără să mă pierd.

Și poate, cel mai important, învăț că și eu merit tot ceea ce ofer.